Vadim Tudor răspunde la un test de cultură generală

Corneliu Vadim Tudor (n. 28 noiembrie 1949, București – d. 14 septembrie 2015, București) a fost un scriitor, politician și publicist român, care a deținut funcțiile de senator și europarlamentar.

A fondat Partidul România Mare (PRM). Apogeul carierei sale politice l-a atins în anul 2000, când s-a plasat pe locul 2 în primul tur al alegerilor prezidențiale. A fost învins în al doilea tur de Ion Iliescu.

A fost discipolul scriitorului Eugen Barbu. Este cunoscut prin izbucnirile sale temperamentale cu caracter necivilizat, naționalist și xenofob, combinate cu retorica sa de politică dură și atacuri la persoană (atât în publicații, cât și în aparițiile sale pe scena publică).

Corneliu Vadim Tudor s-a născut în București, în Rahova și a fost fiul a doi oameni muncitori, Ilie, croitor, și Eugenia, fiind al cincilea și ultimul copil al familiei. A urmat cursurile Colegiului Național „Sfântul Sava” din București, pe care le-a absolvit în 1967. În 1971 a obținut licența la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cu o teză despre sociologia religiei, prima de acest fel, în România, după cel de-al doilea război mondial.

În 1975 a satisfăcut serviciul militar și a urmat cursurile școlii de ofițeri în rezervă, absolvind-o cu gradul de sublocotenent. Din 1972 a lucrat neîntrerupt în mass media. Între 1978-1979 a beneficiat de bursa premiului internațional Herder, care fusese acordată magistrului său, scriitorul Eugen Barbu, și a făcut studii de istorie la Viena, ca fiind un „student extraordinar”.

Corneliu Vadim Tudor este fondatorul Partidului România Mare, care a intrat la alegerile din 1992 în Parlamentul României, și al publicațiilor afiliate, România Mare și Tricolorul.

A fost senator de București în Parlamentul României în perioada 1992-2008, ales cu o majoritate de voturi. În legislatura 2004-2008, Corneliu Vadim Tudor a inițiat 33 de propuneri legislative și 9 moțiuni.

A fost inițiatorul și finanțatorul programului umanitar săptămînal, „Cina Creștină”, dedicat oamenilor săraci și în vîrstă. A oferit sprijin financiar unui mare număr de biserici, școli, muzee, situri arheologice, și a oferit premii și donații unui important număr de copii și studenți.

A fost un bine cunoscut iubitor și protector al animalelor.

A candidat la alegerile prezidențiale din 1996, clasându-se pe locul 5 din 16 candidați. La alegerile prezidențiale din 2000 a ajuns în turul doi, unde a obținut 33,17% din voturi. În 2004, a candidat la președinția României și a obținut 12,57% din voturi. La alegerile prezidențiale din 6 noiembrie 2009, lista PRM pe care a candidat a obținut votul a numai 540.380 români, adică 5,56% dintre votanți.

În 2014, Corneliu Vadim Tudor și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie.

Conform rezultatelor finale ale alegerilor din noiembrie 2014, Vadim Tudor a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 349.416 voturi din numărul total de 9.723.232, situându-se pe locul 7 din 14 și cumulând circa 3,68% din toate voturile exprimate și validate.

Mai multe obiecte din colecţia politicianului Corneliu Vadim Tudor sunt scoase la licitaţie. Printre obiecte se numără stiloul lui Vadim, dar şi autografe de la preşedintele american Eisenhower, Brigite Bardot su Louis Armstrong.

Un număr de 315 de obiecte din colecția lui Corneliu Vadim Tudor sunt scoase la licitație pe data de 24 noiembrie în cadrul casei de licitaţii Artmark din Bucureşti. Valorea totală a preţului de pornire pentru toate obiectele este de 60.000 de euro.

Cel mai mare preț de pornire, de 7.000 de euro, se cere pentru trei semnături olografe ale lui Napoleon Bonaparte.

Stiloul Montegrappa Roma Aeterna, din aur şi baga, folosit de istoricul Corneliu Vdim Tudor în ocazii de protocol, în cutie sa originală, ediţie limtiată, are un preţ de pornire de 6.500 de euro. Un ceas de trăsură, din secolul XIX, care a aparţinut lui Mihaiul Kogălniceanu are un preţ de pornire de 900 de euro.

5.000 de euro este preţul de pornire al licitaţiei pentru manuscrisul de călătorie al lui Badea Vasile, continuator al lui Badea Cârţan, ce conţine peste 100 de notaţii olografe ale autorităţilor vremii, între care Nottara, Brătianu, Eremia Grigorescu, Djuvara, de raritate absolută şi considerată piesă de muzeu.

Corneliu Vadim Tudor are şi o colecţie impresionantă de autografe de la artişti şi actori, precum Alain Delon, Brigitte Bardot, Louis Armstrong, Yehudi Menuhin, Sophia Loren, Cathrine Deneuve, scoase la licitaţie la un preţ de pornire de 50 de euro pentru fiecare.

O scrisoare a politicianului francez Georges Clemenceau cu semnătura acestuia are un preţ de pornire de 1.500 de euro.

O scrisoare a scriitorului francez Victor Hugo, cu semnătura olografă, are un preţ de pornire de 2.500 de euro, iar o scrisoare dactilografiată a pictorului Marc Chagall, purtând semnătura olografă, are un preţ de pornire de 900 de euro.

Autograful preşedintelui american Dwight D. Eisenhower pe coperta revistei Life din decembrie 1948 are un preţ de pornire de 450 de euro. Fotografia preşedintelui american Woodrow Wilson, cu autograful acestui are un preţ de pornire de 100 de euro, iar semnătura preşedintelui Jimmy Carter, pe o chitanţă de primire în depozit, are un preţ de pornire de 300 de euro.

Printre cărţile deţinute de Corneliu Vadim Tudor, scoase la licitaţie, se numără: Microbiotica, una dintre primele cărţi de medicină publicate în limba română, la Braşov, în 1845 (preţ de la 100 de euro), Evangheliar tipărit la Târgovişte în 1858 (de la 200 de euro), Octoih, ce cuprinde întru sine Slujba Învierii a opt glasuri şi cele 12 Evanghelii şi Sinaxarul de peste tot anul, tipărit la Râmnic în 1743 (de la 350 de euro), Metamorfozele lui Ovidiu, publicat în 1633 (de la 300 de euro), Cicero, opere complete, publicată în 1632 (de la 250 de euro).

30 de volume publicate de Nicolae Ceauşescu – România pe drumul constituirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate: de la 250 de euro.