Scrisoarea unei batrane catre tineri: „Dragii mei…cand inca faceati pipi in pantaloni si caca la olita..”
„Eu as retrage dreptul la vot tuturor pensionarilor (.. ) Pai cum sa imi decida mie viitorul un mos senil care iasa din sectia de votare si da coltu’ ”– acesta este mesajul unui tanar, postat pe facebook.
Dragii mei tineri, cand inca faceati pipi in pantaloni si caca la olita, mosul acesta era ceva mai tanar. Si va era parinte. Da, poate acum este senil si azi sau maine va da coltul. Insa ar trebui sa va aduceti aminte ca pe vremuri va stergea la fund, punea resoul in priza sa faca cald cand va schimba scutecul sau va tinea in brate, leganandu-va, acoperindu-va cu paturi, ca sa nu va fie frig in casele pe care comunismul le tinea la limita inghetului. Mosul acesta isi rupea hainele ca sa va aduca doua portocale sau o bucata de carne.
Apoi va spunea, zambind, sa mancati totul intrucat el este satul cu toate ca-i ghioraiau matele de foame. Se scula la doua noaptea (vara sau iarna) ca sa prinda o sticla de lapte, tot pentru voi. Tot el va trimitea pachete pline cu bunatati la caminul studentesc precum si bani, in timp ce el cu baba lui (si ea mai tanara pe atunci) mancau zile in sir fasole, cartofi sau bors de sfecla. Voi cheltuiati banii pe bere cu prietenii, ei lacrimau acasa, band o cana de apa si numarandu-si fiecare banut pentru copilul lor.
Mai inainte de a da cu pietre in batranul care va este parinte, bunic, vecin, unchi sau matusa, ganditi-va ca fara ei nici macar nu ati fi existat. Spuneti ca au fost lasi pentr ca nu s-au impotrivit regimului comunist. Poate ca aveti dreptate. Insa au fost lasi si pentru ca existati voi.
Au fost lasi si pentru ca sa va apere pe voi. V-ar fi fost mai bine la casa de copii, cu parintii ucisi sau in inchisori? Curajul lor – daca ar fi fost – era unul dement intr-o societate care-ti punea pumnul in gura si te baga la puscarie sau te ucidea in bataie. Un asemenea curaj v-ar fi facut orfani cu siguranta. Ati fi fost mai fericiti? Ati mai fi avut astazi aceste drepturi (chiar si acela de a fi nesimtiti) daca n-ar fi murit oameni in 1989? Puteau sa traiasca si sa ajunga astazi mosi si babe. Sa nu le pese, sa stea acasa, sa-si pazeasca spatele.
Nu cred intr-un viitor condus de un asemnea tanar. Nu cred intr-un viitor in care ne batem joc unii de altii, tinerii de batrani pentru ca sunt mai in varsta sau mai neputinciosi, batranii de tineri pentru ca sunt imberbi si fara experienta. Nu cred intr-un viitor in care nu avem respect unii fata de altii. Nu cred intr-un viitor in care drepturile se acorda numai unora. Sper ca tocmai tinerii sa fie primii care sa vocifereze impotriva unor astfel de discriminari. Si mai traiesc cu speranta ca asemenea specimene sunt rare, ca tinerii isi iubesc parintii si bunicii batrani, la fel cum cei din urma isi iubesc copiii si nepotii. Altfel lumea asta s-ar duce dracului.